CONTACT
TELEFON
+ 1 234 567 890
info@example.com
ADRESĂ
315 Al Falah St – Abu Dhabi – United Arab Emirates
Păstrători de valori
LĂUTARUL AUTENTIC
Talentul innăscut, vitalitatea si exercitiul sunetului dantelărit in familiile de lăutari din tată in fiu, studiile muzicale in scoli, cu maestrul, pasiunea nestăvilită, dar mai ales aplecarea catre folclorul autentic – vâna nobilă a muzicii lăutaresti: asa s-au ridicat nemuritorii in breasla lautarilor.
ASOCIAȚIA
ARTA LĂUTĂREASCĂ
Promovarea valorilor muzicii lăutărești
ȘCOALA
ARTA LĂUTĂREASCĂ
Promovarea valorilor muzicii lăutărești
FESTIVALUL
ARTA LĂUTĂREASCĂ
Promovarea valorilor muzicii lăutărești
ARTIȘTI CREATORI
Lautarii ramasi in istorie si in sufletul poporului sunt acei artisti creatori, care au cules si transmis, care au interpretat si prelucrat muzica batraneasca, folclorul in marea sa bogatie.
LĂUTARUL CU CINSTIRE DE SINE
Lautarii ramasi in istorie si in sufletul poporului sunt acei artisti creatori, care au cules si transmis, care au interpretat si prelucrat muzica batraneasca, folclorul in marea sa bogatie.
In orice timpuri au existat si vor exista niste pastratori de valori: un lăutar cu cinstire de sine cauta toata viata in sate, in curtile batranilor care nu se lasa uitati, in mahalale, acolo unde inca a mai ramas ultimul ecou al traditiei cat mai vechi, ultimul cântec popular, „ca la uşa cortului” sau un „brâu”, hore, cântece de societate, cântece de mahala, de dor sau de pahar, ultimul instrument stramosesc de care doar putini au mai auzit…
Muzică veche de sute de ani
În istoria muzicii şi, mai ales, în istoria muzicii româneşti, lăutarul este o figură fundamentală. Muzica lăutarilor se bazează foarte mult pe improvizaţie şi pe talentul pur, neşlefuit. Caracterul ei informal îi permite să aibă o vitalitate debordantă. Termenul de lăutar răsună de-a lungul secolelor.
LĂUTARII ROMÂNIEI
De la Barbu Lăutarul la Nelu Ploieșteanu, muzica lor e o incursiune în lumea sufletului românesc prin lăutarii săi. Neamul lui Petrea Solcan, scripcarul Brăilei, a semănat lăutărie acum 200 de ani și astăzi culege jazz prin urmașul său, Johnny Răducanu. Dona Dumitru Siminica mergea la înregistrări cu șatra dupa el. Gabi Luncă storcea lacrimi Elenei Ceaușescu, iar Taraful din Clejani a sedus Occidentul prin cântecele sale vechi de sute de ani. Românii iubesc muzica lăutărească și se însoțesc de aceasta în petrecerile de orice fel. Lăutarii români care au cântat peste hotare au stârnit bucuria ascultătorilor de pretutindeni, din diverse categorii sociale, generație de generație.